Promovarea stării de bine digitale în școli: sprijinirea echilibrului și prevenirea dependenței digitale

Omniprezența tehnologiilor digitale în viața contemporană a transformat modul în care tinerii învață, comunică și socializează. Cu toate acestea, aceleași tehnologii care stimulează creativitatea și accesul la informații prezintă și riscuri atunci când sunt utilizate în mod excesiv sau fără conștientizare critică. Preocupările legate de dependența digitală, timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și relațiile sociale perturbate au alimentat nevoia de abordări structurate ale stării de bine digitale. Școlile, în calitate de instituții sociale și educaționale, se află într-o poziție unică pentru a promova echilibrul digital, înzestrând elevii cu abilitățile și valorile necesare pentru o interacțiune durabilă și sănătoasă cu mediile digitale.

Utilizarea excesivă a dispozitivelor digitale și problema dependenței

Utilizarea excesivă a dispozitivelor digitale poate fi definită ca interacțiunea excesivă și necontrolată cu platformele digitale, care interferează cu bunăstarea psihologică, socială sau fizică a unei persoane. În cazul adolescenților, expunerea excesivă la smartphone-uri, jocuri și rețele sociale este corelată cu o creștere a tulburărilor de somn, anxietății, dezinteresului față de școală și a tulburărilor de atenție (Kuss & Griffiths, 2017). În timp ce cercetătorii dezbat dacă „dependența digitală” poate fi considerată o tulburare clinică, există un consens că utilizarea compulsivă subminează dezvoltarea personală, în special atunci când înlocuiește învățarea offline și interacțiunea interpersonală. Economia atenției, construită pe un design persuasiv și notificări constante, exacerbează această dinamică prin exploatarea vulnerabilităților cognitive (Alter, 2017).

Detoxifierea digitală: un instrument pedagogic

Conceptul de detoxifiere digitală – deconectarea temporară de la dispozitivele digitale – este utilizat din ce în ce mai mult ca strategie pedagogică și stare de bine. Inițiativele de detoxifiere nu sunt menite să fie interdicții absolute, ci mai degrabă oportunități de reflecție, recalibrare și autoreglare reînnoită. Studiile empirice arată că inclusiv perioadele scurte de detoxifiere pot îmbunătăți calitatea somnului, nivelul de stres, concentrarea și conexiunea interpersonală (Syvertsen & Enli, 2020). Este esențial ca obiectivul să nu fie denigrarea tehnologiei, ci dezvoltarea unei utilizări conștiente și echilibrate. Această nuanță este crucială pentru școli, unde tehnologia servește și scopuri educaționale vitale.

De ce sunt importante școlile

Școlile ocupă un rol central în formarea culturii digitale în rândul tinerilor. Ele oferă medii structurate în care limitele pot fi testate, negociate și consolidate. Prin promovarea stării de bine digitale, școlile contribuie nu numai la formarea unor elevi mai sănătoși, ci și la crearea unor comunități mai reziliente, capabile să reziste efectelor negative ale capitalismului digital.

Mai multe exemple internaționale ilustrează acest potențial:

Colegiul St Ignatius din Adelaide a introdus „Tech-Smart Tuesdays”, o zi săptămânală fără laptopuri sau tablete. Rezultatele au inclus o concentrare sporită a elevilor, o comunicare mai eficientă între colegi și o mai mare motivație pentru învățarea bazată pe scriere de mână și discuții.
În Marea Britanie, un experiment de reducere a utilizării smartphone-urilor timp de 21 de zile a încurajat elevii să pună dispozitivele în cutii încuiate în timpul orelor de școală. Participanții au raportat o îmbunătățire a somnului, o reducere a anxietății și o mai mare plăcere în interacțiunile față în față.
Școlile scandinave au fost pionierii învățării în aer liber și abordărilor hibride, integrând educația culturală și de mediu fără dispozitive electronice ca și contrapondere la învățarea digitală..

Astfel de inițiative demonstrează că școlile pot adopta simultan instrumentele digitale și pot crea spațiu pentru îmbogățirea non-digitală.

Dovezi împotriva interdicțiilor generale

În ciuda entuziasmului public pentru interzicerea telefoanelor în școli, dovezile rămân contradictorii. Un studiu britanic din 2025, care a cuprins 1.227 de elevi din 30 de școli, nu a constatat îmbunătățiri semnificative ale stării de bine în urma interdicțiilor totale (BBC, 2025). Acest lucru sugerează că interdicțiile punitive pot fi insuficiente sau contraproductive dacă nu sunt însoțite de intervenții educaționale. Prin urmare, accentul ar trebui pus pe cultivarea autoreglementării digitale, nu pe impunerea de restricții rigide. Școlile trebuie să găsească un echilibru între îndrumare și responsabilizare, învățându-i pe elevi să-și controleze atenția, în loc să externalizeze disciplina către interdicții instituționale.

Strategii pentru promovarea echilibrului digital în școli

Pentru a depăși interdicțiile reactive, școlile pot adopta strategii pe mai multe niveluri:

Abordări curriculare integrative
Starea de bine digitală ar trebui integrată în mai multe discipline: explorarea algoritmilor persuasivi în matematică, analiza dezinformării în literatura și studiile media și reflecția asupra implicării civice online în științele sociale.
Inițiative structurate de detoxifiere
Școlile pot introduce „zile fără dispozitive”, „perioade de reflecție digitală” săptămânale sau sesiuni de mindfulness care încurajează conștientizarea obiceiurilor digitale.
Alfabetizarea digitală și conștientizarea critică
Elevii au nevoie de instrucțiuni explicite despre modul în care funcționează economia atenției – cum algoritmii prioritizează implicarea, cum buclele de feedback ale dopaminei determină derularea compulsivă și cum dezinformarea se răspândește viral.
Activități alternative de îmbogățire
Programele extracurriculare solide – sport, artă, muzică, voluntariat – oferă alternative sănătoase offline, care fac deconectarea atractivă, în loc să fie o pedeapsă.
Parteneriate cu familiile și comunitățile
Școlile ar trebui să organizeze ateliere pentru părinți pe tema limitelor sănătoase ale utilizării ecranelor, aliniind mediul familial și cel școlar în sprijinul unei utilizări echilibrate a tehnologiei.
Monitorizare și intervenție timpurie
Educatorii și psihologii școlari ar trebui să fie instruiți pentru a identifica semnele timpurii ale dependenței digitale, cum ar fi oboseala, scăderea performanțelor școlare și retragerea socială, și pentru a oferi sprijin specific.

Către o cultură a bunăstării digitale

În cele din urmă, promovarea stării de bine digitale în școli nu ține atât de controlul accesului, cât de modelarea culturii. Prin promovarea unor medii în care reflecția, echilibrul și intenționalitatea sunt normalizate, școlile pregătesc elevii să prospere într-o lume din ce în ce mai mediată. Tehnologiile digitale vor rămâne parte integrantă a educației, dar fără strategii deliberate, costurile – de la fragmentarea atenției la dependența digitală – ar putea depăși beneficiile. Școlile sunt astfel chemate nu numai să adopte instrumente, ci și să cultive înțelepciunea în utilizarea acestora.

Concluzie

Provocarea utilizării excesive a tehnologiei digitale nu poate fi rezolvată doar prin interdicții sau abstinență. În schimb, școlile trebuie să adopte abordări holistice, educaționale și participative, care să echilibreze imersiunea digitală cu experiențe offline semnificative. Prin promovarea bunăstării digitale, școlile protejează nu numai rezultatele academice, ci și sănătatea pe termen lung, capacitatea de acțiune și potențialul civic al elevilor lor. Aceasta nu este o preocupare secundară, ci este esențială pentru misiunea de a pregăti tinerii pentru viața într-o eră digitală.

Referințe

Alter, A. (2017). Irresistible: The Rise of Addictive Technology and the Business of Keeping Us Hooked. Penguin Press.
BBC News. (2025). Interzicerea telefoanelor mobile în școli „nu îmbunătățește bunăstarea”. Preluat de pe https://www.bbc.com/news/articles/cy8plvqv60lo
Kuss, D. J., & Griffiths, M. D. (2017). Site-urile de socializare și dependența: zece lecții învățate. Revista internațională de cercetare în domeniul mediului și sănătății publice, 14(3), 311.
Syvertsen, T., & Enli, G. (2020). Detoxifierea digitală: rezistența la mass-media și promisiunea autenticității. Routledge.
The Guardian. (2025). De ce copiii noștri au nevoie de detoxifiere digitală și cum pot ajuta experiențele în aer liber. Preluat de pe https://www.inkl.com/news/why-our-children-need-a-digital-detox-and-how-outdoor-experiences-can-help

The Times. (2024). În interiorul experimentului cu smartphone-uri din școli. Preluat de pe https://www.thetimes.com/best-schools-league-table/guide/article/inside-schools-ban-smartphones-6knb8qtfc