Cum pot profesorii să promoveze incluziunea prin strategii digitale
Decembrie 2024

Pe măsură ce tehnologia și digitalizarea se răspândesc și evoluează, este din ce în ce mai important să ne asigurăm că toată lumea participă în mediul digital într-un mod activ și responsabil, ceea ce constituie o necesitate pentru orice cetățean al viitorului. Cu toate acestea, în ciuda evoluției tehnologice rapide, o parte semnificativă a populației lumii, în special în comunitățile defavorizate, nu are acces la resurse digitale, ceea ce adâncește și mai mult decalajul digital. Pentru ca alfabetizarea digitală să fie dobândită de toți, fără excepție și într-un mod echitabil, trebuie să ne asigurăm că aceasta este accesibilă și incluzivă.

​

Cercetările pe această temă subliniază importanța sa, în special în domeniul educației, dar evidențiază provocările recurente cu care se confruntă profesorii. Prin urmare, întrebarea la care trebuie să ne gândim este: cum pot profesorii să promoveze un mediu digital incluziv?

​

Poate fi complicat să se facă distincția între alfabetizarea digitală și incluziunea digitală, deoarece acestea sunt strâns legate între ele. Cu toate acestea, este important să înțelegem nuanțele înainte de a merge mai departe. De exemplu, un elev poate avea competențe digitale de bază, dar să fie totuși exclus din cauza lipsei de acces la internet sau la platforme accesibile.

 

Alfabetizarea digitală se referă la capacitatea de a utiliza în mod eficient și responsabil tehnologiile, instrumentele și platformele digitale pentru a accesa, evalua, crea și partaja informații. Incluziunea digitală garantează că toți indivizii, indiferent de mediul socio-economic, de localizarea geografică sau de abilități, au acces egal la instrumentele, resursele și competențele digitale necesare pentru a reuși într-o lume tot mai digitală.

​

Profesorii joacă un rol crucial în asigurarea punerii în aplicare a incluziunii digitale, deoarece ei nu sunt doar facilitatori de cunoștințe, ci și promotori ai accesului și echității. Iată câteva exemple de bune practici pe care profesorii le pot utiliza pentru a îmbunătăți alfabetizarea digitală incluzivă în clasele lor:

​

Utilizarea unor instrumente accesibile:

Profesorii pot utiliza instrumente suplimentare care să ajute elevii cu diferite nevoi, facilitându-le acestora accesul la procesul de învățare. De exemplu, dacă un elev are dificultăți de scriere, pot fi utilizate instrumente pentru a transforma vorbirea în text sau, pentru elevii care au dificultăți de citire, pot fi utilizate instrumente pentru transcrierea textului. În plus, instrumente precum subtitrările pentru videoclipuri și fonturile cu dimensiuni personalizabile pot fi foarte utile pentru elevii care au deficiențe de vedere sau de auz. Simplificarea navigării pe platformele și instrumentele digitale de învățare utilizate pentru predare este, de asemenea, esențială pentru a se asigura că elevii cu abilități diferite le pot utiliza în mod egal.

 

Adoptarea designului universal pentru învățare:

Profesorii pot adopta designul universal prin conceperea unor lecții flexibile care includ activități adaptabile la diferite niveluri. În plus, ei pot oferi elevilor diferite opțiuni și mijloace de a interacționa cu materialele de învățare, cum ar fi videoclipuri, podcasturi, activități practice și teste interactive. Designul universal pentru învățare poate fi implementat și în clasă, permițând elevilor să demonstreze ceea ce au învățat în formatele care li se potrivesc cel mai bine, fără a impune un singur mod de evaluare a cunoștințelor lor. De exemplu, în cadrul unei lecții de istorie, elevii ar putea alege între crearea unei cronologii digitale, redactarea unui eseu sau prezentarea unui raport video pentru a demonstra ceea ce au învățat.

​

Încorporarea inteligenței artificiale pentru personalizarea învățării:

Inteligența artificială poate fi utilă în adaptarea conținutului și a ritmului la nevoile individuale ale elevilor și cursanților, creând experiențe de învățare incluzive. Profesorii nu ar trebui să ezite să profite de instrumentele bazate pe AI care îi pot ghida în simplificarea planificării lecțiilor. Într-adevăr, platforme precum ChatGPT sau sistemele de învățare adaptivă pot sugera resurse potrivite pentru diferiți elevi.

 

Promovarea empatiei digitale și a spațiilor online sigure:

Profesorii pot sublinia importanța unei comunicări online respectuoase prin organizarea de lecții privind empatia digitală și interacțiunile online respectuoase. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul unor scenarii din viața reală care îi pot ajuta pe elevi să exerseze un comportament pozitiv. Proiectul Digi-Civis a dezvoltat un set de studii de caz, pentru a-i ajuta pe elevi să înțeleagă impactul acțiunilor lor online asupra altora. Le puteți găsi în secțiunea de rezultate a site-ului web al proiectului: https://www.digi-civis.eu/. Aceste instrumente pot ajuta la stabilirea unor norme online clare care pot promova un mediu virtual sigur și incluziv, util atât în interiorul, cât și în afara clasei.

​

Utilizarea cursurilor și resurselor disponibile pentru profesori:

Un curs gratuit este disponibil pe site-ul nostru web. Cursul le oferă profesorilor competențele necesare pentru a face față problemelor legate de incluziunea digitală. Aceasta ar putea fi o modalitate excelentă de a începe: https://www.digi-civis.eu/. Alfabetizarea digitală nu se referă doar la accesul la tehnologie. Pentru a fi pusă în aplicare cu adevărat, ea trebuie să implice utilizarea eficientă și responsabilă a instrumentelor digitale, combinând competențele tehnice, gândirea critică și conștiința socială pentru a naviga în lumea digitală în siguranță, în mod etic și productiv. Așadar, ce măsuri veți lua astăzi pentru a vă face clasa mai incluzivă din punct de vedere digital?

​

Referințe bibliografice:

1. European Centre for the Development of Vocational Training. (n.d.). Digital inclusion and well-being. CEDEFOP. https://www.cedefop.europa.eu/en/tools/vet-toolkit-tackling-early-leaving/intervention-approaches/digital-inclusion-and-well-being

2. (2023). Digital equity and inclusion in education. OECD Education Working Papers. https://www.oecd-ilibrary.org/docserver/7cb15030-en.pdf?expires=1733417194&id=id&accname=guest&checksum=B2D73ED7D52B044FA4A06A8E3702733D

3. Thompson, K.M., Jaeger, P.T., Taylor, N.G., Subramaniam, M.M., & Bertot, J.C. (2014). Digital Literacy and Digital Inclusion: Information Policy and the Public Library.

4. van der Graaf, M. (2024, January 5). The effects of AI on digital inclusion and digital citizenship. Pleiade. Consultato il 9 dicembre 2024 da  https://pleiade.nl/fr/the-effects-of-ai-on-digital-inclusion-and-digital-citizenship/